499 views
10

Natalia Bejan despre experienţa ei în Tailanda

Natalia Bejan s-a născut în oraşul Donduşeni, şi-a făcut studiile de licenţă la Chişinău, iar pe cele de master le-a urmat la Praga. A călătorit prin multe ţări din Europa, iar recent a cucerit şi o bucăţică din Asia – la începutul anului 2014 a mers în vacanţă la un alt capăt de lume, în îndepărtata Tailanda.

Drumul din Tailanda în Moldova a durat 42 ore şi a inclus 10 schimburi de transport – barca, vapor, minibus, avion, autocar, avion, minibus, avion, minibus, taxi – dar ea spune că ar face drum întors, pentru că se merită.

”Mă simt profund energizată. Într-atât de mult, încât Tailanda va continua să trăiască în mine. O transform în religia mea. O transform într-un univers imaginar din mintea mea, care-mi va servi refugiu şi energizant în oricare realitate” spune Natalia Bejan.

Despre experienţa sa de acolo a scris o postare caldă, interesantă şi utilă pe blogul ei personal. Articol pe care puteţi să-l citiţi mai jos!

Natalia Bejan: Tailanda, religia mea

Atunci când te pregăteşti de o călătorie într-o ţară exotică (lucru care nu se întâmplă chiar atât de des), numaidecât eşti pregătit pentru nou. Îţi umpli bagajul cu pastile pentru malarie, diaree, dureri de cap, de stomac, dezinfectanţi, haine mai conservatoare, viză, soluţii protectore de insecte, de soare, etc. Ai grijă să iai vaccinul potrivit. Iai tot necesarul din lista din mintea ta pe care ţi-ai creat-o cu săptămâni înainte de a porni la drum. Încerci să fii pregătit fizic să confrunţi un nou univers.

Ajuns acolo îţi dai seama că confruntarea e mult mai diferită şi puternică decât aşteptările. Fizicul, din fericire, nu te sustrage de la lumea nouă în care te cufunzi. Iar spiritual ai senzaţia că eşti în cel mai străin loc din lume şi, în acelaşi timp, eşti, în sfârşit, într-un fel de acasă.

Tailanda. Am vrut ceva exotic. Şi fructe. Şi mare. Şi fructe de mare. Şi ceva diferit. Şi independent. Prima mea ciocnire cu Asia.

Am mers în celălalt capăt al lumii fără ajutorul companiilor turistice. Am creat vacanţa de vis cu mânile noastre, prin google search, lecturi de Lonely Planet, Trip Advisor, Agoda, plăţi online şientuziasm. Aşa, am putut organiza vacanţa încât timp de 14 zile să vedem tot ce ne-a intrigat pe noi cel mai mult şi ne-a părut că ar fi minimumul necesar pentru ca să simţim gustul Tailandei…

Bangkok

Bangkok a deschis vacanţa. Obosiţi de pe drumul lung şi schimbarea fusului orar, nu am reuşit chiar în prima zi să conştientizez unde mă aflu şi cât de diferit este… totul. Bangkokul e oraşul contrastelor.

Aproape în oricare oraş european poţi spune că aşa gen de arhitectură ai mai văzut undeva, aşa mâncare se mai face undeva (şi tot se consideră mâncare naţională), la fel ca şi băuturile. Bangkokul e altfel. Nici urmă de Europa. Nici urmă de “asta deja am văzut undeva”.

Tailandezii zâmbesc. Ah, asta e experienţa pe care o înţelegi doar după ce pleci din mediul lor! Tailandezii zâmbesc din suflet. Ei ţi se deschid. Nimerind pe o cărare dintre nişte blocuri (îngustă de vreun metru), în Bangkok, am trecut pe lângă o uşă larg deschisă. La masa care stătea exact lângă uşa unui apartament/case era un bărbat care cânta paralel cu radioul. Când ne-a văzut trecând pe lângă uşa lui, ne-a salutat, ne-a întrebat de unde suntem şi ne-a urat bun venit în Tailanda. Am mers mai departe, impresionaţi de simplitatea, deschiderea şi bunăvoinţa acestor oameni. Ei te copleşesc, mai ales când realizezi după ceva timp, că aşa sunt ei: asta e realitatea lor şi ei nu joacă teatru.

Templele te lasă fără cuvinte la cât de sclipitoare, aurite şi înflorate sunt. Religia pentru tailandezi nu e religie, e stil de viaţă, e viaţa lor însăşi. E sursa şi şcoala zâmbetelor lor. Din aşa perspectivă, eu cred că tailandezii schimbă definiţia de religie. Sau poate că ei au altceva, poate că asta nu e ceea ce noi numim religie…

dsc_0942

wat-arun-1

dsc_1151

Cealaltă parte a monedei este că, pe cât de bogaţi sunt tailandezii în suflet şi temple, pe atât de simplă pare a fi viaţa lor casnică, privită de pe râul Chao Praya. Şi, totuşi, în simplitatea asta locuiesc omuleţi fe-ri-ci-ţi.

1

2

3

Chiang Mai

Când am plecat din Bangkok spre Chiang Mai, regretam că nu planificasem vacanţa cu cel puţin o zi mai mult în folosul capitalei. Am ajuns în Chiang Mai, iar la plecare de aici îmi părea şi mai mult rău că nu am planificat vacanţa cu cel puţin o zi mai mult în folosul capitalei nordului (Chiang Mai e al doilea oraş tailandez, după dimensiune, după Bangkok). Chiang Mai e oraşul turismului activ. Ceea ce ne place nouă cel mai mult.

În Chiang Mai mergi să vezi elefanţi, pentru că există o sumedenie de elephants’ camps. O astfel de vizită ne-a dat o importanţă şi tristă lecţie de viaţă: nu călăriţi elefanţii! Ei sunt animale fragile, capricioase, care trec prin multe chinuri taininguri până acceptă ca oamenii să li se caţăre pe spinare. Şi o fac doar pentru că în sens contrar stăpânul îi deprivează de mâncare, îi biciuieşte sau, cum am văzut noi cu un elefant… le rup urechile, lucru care se întâmplă pentru că elefanţii sunt mânuiţi prin nişte chestii metalice care li se anină de urechi.

5

4

În Chiang Mai mergi în junglă. Faci hiking, trekking, te uiţi prin părţi să te fereşti de animale sălbatice (beware of wild elephants). Găseşti cascade cu apă rece şi curată. Dai peste sătucuri formate din 1-2 familii.

7

6

În Chiang Mai mergi pe râu pe plută din bambuc. Efectul de mişcare fără motor te hipnotizează…

8

În Chiang Mai locuiesc triburi în care femeile îşi pun la gât cercuri metalice la fiecare 4 ani mărind averea cu încă un inel. Vizita asta m-a marcat pe mine cel mai mult, mai ales că despre aceste triburi am citit şi am şi scris pe blog cu mult înainte de a planifica călătoria in Tailanda.

9

Reacţia mea a fost asta în exterior şi mult mai aprinsă în interior:)

10

Ko Phi Phi

Şi după o săptămână de călătorie activă, am sărit ţara de la nord la sud. Sudul e superb. Cuvintele sunt de prisos, chiar… Cald, fructe gustoase, apă transparentă şi curată, peşti (din păcate, unii muşcă).

11

În resortul nostru, electricitate era doar după 6 seara şi până la 6 dimineaţa. Apa din case: doar rece. Unicul mijloc de transport: barca, care era blocată pe timp de noapte din cauza valurilor şi vizibilităţii reduse. Mâncare: doar la restaurantul resortului. Dacă te adânceai în insulă de unul singur, erai nas în nas cu maimuţele sălbatice, cărora nu trebuie să le zâmbeşti, să le priveşti în ochi şi de la care nu trebuie să fugi.

Dar cât de rupt de realitate nu ar fi oricare resort, oferta de tururi este variată: vizită la insula maimuţelor, vizită la insula Ko Phi Phi Leh, unde a fost filmat The Beach cu Di Caprio (bun film), opţiuni de snorkeling, înot cu rechinii, înot în lagune. Noi le-am făcut pe toate.

Şi anume pentru asta, vacanţa a fost de vis…

12

***

Şi ultimele menţiuni, pe care nu aş vrea nici eu să le uit:

  • cea mai gustoasă, autentică şi ieftină mâncare în Tailanda o cumperi în stradă la preţuri de nimic (circa de 4 ori mai ieftin comparativ cu restaurantele)
  • încercarea de a gusta o mâncare autentică pipărată, s-a finisat pentru mine cu lacrimi. Nu vă avântaţi la mâncare pipărată, fără a gusta mai întâi ce înseamnă pentru tailandezi not spicy
  • cărţile în Tailanda sunt foarte scumpe
  • oricare hotel, hostel sau resort care are pe internet cel puţin câteva comentarii şi note şi ele zic că condiţiile nu sunt proaste: va fi peste măsura aşteptărilor voastre, în realitate
  • cele mai gustoase şi ieftine fructe exotice pe care le-am gustat vreodată, au fost din şi în Tailanda
  • în piaţă, dacă nu este expus preţul, înseamnă că se negociază
  • în hosteluri şi case de odihnă de mici dimensiuni (gen business de familie) nu se dă tipsuri, ba chiar se consideră ca şi ofensă. O ştim pe propria experienţă. Chiar şi la locul de muncă, oamenii te deservesc din plăcere

Drumul din Tailanda în Moldova a durat 42 ore şi a inclus 10 schimburi de transport: (1) barca, (2) vapor, (3) minibus, (4) avion, (5) autocar, (6) avion, (7) minibus, (8) avion, (9) minibus, (10) taxi. And guess what, aş face şi drum întors, pentru că se merită.

Mă simt profund energizată. Într-atât de mult, încât Tailanda va continua să trăiască în mine. O transform în religia mea. O transform într-un univers imaginar din mintea mea, care-mi va servi refugiu şi energizant în oricare realitate.

Sursa: www.nataliabejan.wordpress.com

Posted in Blog, Locuri vizitate and tagged , , , , , , , , .